Colesterolul este o substanță ceroasă și grasă care se găsește în toate celulele organismului uman. Corpul nostru are nevoie de colesterol pentru a produce hormoni, vitamina D și substanțe care ajută la digestia alimentelor. Ficatul produce tot colesterolul de care are nevoie organismul, însă colesterolul se mai găsește și în alimentele de origine animală. Deși este esențial pentru funcționarea normală a corpului, excesul de colesterol poate deveni periculos pentru sănătatea cardiovasculară.
Colesterolul este transportat prin sânge de proteine numite lipoproteine. LDL (lipoproteinele cu densitate mică) este cunoscut ca "colesterolul rău" deoarece transportă colesterolul către artere, unde se poate acumula. HDL (lipoproteinele cu densitate mare) este "colesterolul bun" care transportă colesterolul de la țesuturi înapoi la ficat pentru eliminare. Un nivel ridicat de HDL protejează împotriva bolilor de inimă.
Principalii factori de risc pentru colesterolul ridicat includ dieta bogată în grăsimi saturate, sedentarismul, fumatul, obezitatea și predispoziția genetică. Vârsta și sexul influențează de asemenea nivelurile de colesterol. Consecințele colesterolului ridicat sunt grave și includ ateroscleroza, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și boala arterială periferică. Aceste afecțiuni pot fi fatale sau pot cauza dizabilități permanente, motiv pentru care controlul colesterolului este crucial pentru menținerea sănătății cardiovasculare pe termen lung.
Valorile normale de colesterol total sunt sub 200 mg/dl, LDL sub 100 mg/dl și HDL peste 40 mg/dl la bărbați și peste 50 mg/dl la femei. Colesterolul total între 200-239 mg/dl este considerat limită, iar peste 240 mg/dl este ridicat și necesită intervenție medicală urgentă pentru prevenirea complicațiilor cardiovasculare.
Colesterolul ridicat este adesea numit "ucigașul tăcut" deoarece nu prezintă simptome evidente în stadiile incipiente. Unele semne care pot apărea în timp includ dureri în piept, oboseala neobișnuită, dificultăți de respirație și dureri în picioare la mers. Pot apărea și depozite galbene de colesterol sub piele (xantome) sau în jurul ochilor (xantelasme). Este important să nu aștepți apariția simptomelor pentru a-ți verifica nivelurile de colesterol.
Diagnosticarea colesterolului ridicat se face prin intermediul unui test sanguin numit profil lipidic sau lipidogramă. Acest test măsoară colesterolul total, LDL, HDL și trigliceridele. Se recomandă efectuarea testului la jeun, după 9-12 ore fără mâncare. Adulții sănătoși ar trebui să își facă controlul la fiecare 4-6 ani, iar persoanele cu factori de risc sau antecedente familiale anual.
Rezultatele se interpretează astfel:
Statinele reprezintă clasa principală de medicamente pentru reducerea colesterolului LDL în România. Atorvastatina este disponibilă sub brandurile Lipitor și Sortis, în dozări de 10-80 mg. Simvastatina se găsește ca Zocor sau Vasilip, cu doze de 5-40 mg zilnic. Rosuvastatina, comercializată ca Crestor sau Rosulip, oferă doze de 5-40 mg. Aceste medicamente inhibă enzima HMG-CoA reductază, reducând producția de colesterol hepatic. Tratamentul se administrează seara, când sinteza colesterolului este maximă. Monitorizarea funcției hepatice și a creatinkinazei este esențială în timpul terapiei cu statine.
Ezetimibul (Ezetrol) reprezintă o alternativă importantă pentru pacienții care nu tolerează statinele sau necesită terapie combinată. Acest medicament blochează absorbția colesterolului la nivel intestinal, reducând nivelurile cu 15-20%. Combinația ezetimib/simvastatină (Vytorin) oferă o abordare dublă, inhibând atât sinteza cât și absorbția colesterolului. Această combinație este utilă pentru pacienții cu risc cardiovascular ridicat care necesită reduceri semnificative ale colesterolului LDL sub 70 mg/dl.
Inhibitorii PCSK9, alirocumab (Praluent) și evolocumab (Repatha), sunt disponibili în România prin programe speciale pentru pacienții cu risc foarte înalt. Aceste medicamente se administrează subcutan la 2-4 săptămâni și pot reduce colesterolul LDL cu până la 60%. Sunt rezervate pacienților cu hipercolesterolemie familială sau cei care nu ating țintele terapeutice cu tratamentul convențional. Costul ridicat limitează accesibilitatea, fiind compensate doar în anumite condiții medicale severe.
Levura roșie de orez conține monacolinele K, o substanță similară lovastatinei, fiind eficientă în reducerea colesterolului cu 15-25%. Omega-3 din ulei de pește reduce trigliceridele și inflamația vasculară. Extractul de artișoc stimulează producția de bilă și metabolismul lipidelor. Fibra solubilă din psyllium și beta-glucan reduce absorbția colesterolului dietetic. Plantele steroli din margarinele îmbogățite pot reduce colesterolul LDL cu 6-15%. Aceste suplimente sunt utile ca adjuvant dietei sau în cazuri ușoare de hipercolesterolemie.
Alegerea tratamentului pentru colesterol necesită evaluarea individualizată a profilului de risc cardiovascular. Medicul de familie sau cardiologul va analiza vârsta, antecedentele familiale, tensiunea arterială, diabetul și obiceiurile de viață. Calculatoarele de risc SCORE sau Framingham ajută la stabilirea țintelor terapeutice. Pacienții cu risc scăzut pot începe cu modificări ale stilului de viață, în timp ce cei cu risc înalt necesită medicație imediată. Monitorizarea regulată a lipidogramei la 6-12 săptămâni permite ajustarea dozelor pentru atingerea obiectivelor terapeutice.
Statinele pot provoca dureri musculare (mialgie) la 5-10% dintre pacienți, rareori progresând la rabdomioliză severă. Creșterea enzimelor hepatice apare ocazional, necesitând monitorizare. Diabetul de tip 2 poate fi favorizat la pacienții predispuși. Ezetimibul este în general bine tolerat, cu efecte digestive minore. Este important să raportați orice simptom muscular persistent medicului. Consumul de grapefruit poate intensifica efectele unor statine prin inhibarea metabolismului hepatic.
Statinele interacționează cu multiple medicamente metabolizate de citocromul P450. Principalele interacțiuni includ:
Managementul colesterolului prin alimentație reprezintă una dintre cele mai eficiente modalități de a controla nivelurile lipidice din sânge. O dietă echilibrată, bogată în fibre și acizi grași omega-3, poate reduce semnificativ colesterolul LDL (cel "rău") și poate crește nivelurile de colesterol HDL (cel "bun").
Alimentele recomandate includ peștele gras (somon, macrou, sardine), nucile și semințele, uleiul de măsline extravirgin, avocado și cerealele integrale. Legumele cu frunze verzi, fructele bogate în pectină și fasolia sunt excelente surse de fibre solubile care ajută la eliminarea colesterolului din organism.
Alimentele de evitat sunt cele bogate în grăsimi saturate și trans: carnea roșie grasă, produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi, produsele de patiserie industriale, fast-food-ul și alimentele prăjite. Limitarea consumului de zahăr și carbohidrați rafinați este, de asemenea, esențială pentru menținerea unui profil lipidic sănătos.
Activitatea fizică regulată este fundamentală în managementul colesterolului, având capacitatea de a îmbunătăți profilul lipidic prin multiple mecanisme. Exercițiile aerobice sunt deosebit de eficiente, fiind recomandate cel puțin 150 de minute pe săptămână de intensitate moderată.
Tipurile de exerciții cele mai benefice includ:
Combinarea exercițiilor aerobice cu antrenamentele de forță oferă rezultate optime, ajutând nu doar la reducerea colesterolului LDL, ci și la creșterea colesterolului HDL și îmbunătățirea sensibilității la insulină.
Fumatul reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru afectarea profilului lipidic, reducând nivelurile de colesterol HDL și contribuind la oxidarea colesterolului LDL, ceea ce accelerează procesul de ateroscleroză. Renunțarea la fumat este imperativă pentru îmbunătățirea sănătății cardiovasculare.
Consumul excesiv de alcool poate afecta negativ ficatul și poate contribui la creșterea trigliceridelor. Moderarea este cheia - bărbații nu ar trebui să consume mai mult de două băuturi alcoolice pe zi, iar femeile nu mai mult de una.
Stresul cronic și lipsa de somn pot afecta hormonii care reglează metabolismul lipidic. Implementarea tehnicilor de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, exercițiile de respirație și asigurarea a 7-8 ore de somn de calitate pe noapte, sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru lipidic sănătos.
Monitorizarea regulată a nivelurilor de colesterol este crucială pentru evaluarea eficacității tratamentului și pentru efectuarea ajustărilor necesare. Pacienții cu risc cardiovascular ridicat sau cei care urmează tratament medicamentos necesită controale mai frecvente, de obicei la 6-12 săptămâni după inițierea terapiei.
Analizele de laborator recomandate includ profilul lipidic complet (colesterol total, LDL, HDL, trigliceride), funcțiile hepatice pentru pacienții care iau statine, și în unele cazuri, markeri inflamatori precum proteina C-reactivă. Medicul poate ajusta doza medicamentelor sau poate recomanda schimbarea terapiei în funcție de rezultatele obținute și de tolerabilitatea tratamentului.
Obiectivele terapeutice sunt individualizate în funcție de riscul cardiovascular al fiecărui pacient. Pentru pacienții cu risc foarte ridicat, ținta pentru colesterolul LDL este sub 55 mg/dl, în timp ce pentru cei cu risc moderat, ținta poate fi sub 100 mg/dl.
Adherența la tratament reprezintă una dintre principalele provocări în managementul pe termen lung al colesterolului. Educația pacientului despre importanța respectării schemei terapeutice și înțelegerea beneficiilor pe termen lung sunt fundamentale pentru succesul tratamentului.
Strategiile pentru îmbunătățirea adherenței includ setarea de alarme pentru administrarea medicamentelor, folosirea cutiilor de medicamente organizate pe zile, implicarea familiei în procesul de tratament și menținerea unei comunicări deschise cu echipa medicală. Pacienții trebuie să înțeleagă că tratamentul colesterolului este de obicei pe termen lung și că întreruperea bruscă poate duce la revenirea la nivelurile anterioare.
Rezultatele pe termen lung ale unui management adecvat al colesterolului includ reducerea semnificativă a riscului de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte complicații cardiovasculare. Studiile demonstrează că reducerea colesterolului LDL cu 40 mg/dl poate scădea riscul de evenimente cardiovasculare cu aproximativ 20%.
Pacienții trebuie să contacteze medicul curând când experimentează efecte adverse ale medicamentelor, cum ar fi dureri musculare persistente, slăbiciune neobișnuită sau simptome care pot indica afectarea ficatului (îngălbenirea pielii sau a ochilor, dureri abdominale severe, urină închisă la culoare).
Semnalele de alarmă care necesită atenție medicală urgentă includ dureri în piept, dificultăți în respirație, amețeli severe, palpitații cardiace sau orice simptome sugestive pentru un eveniment cardiovascular acut. De asemenea, dacă pacientul dezvoltă diabet zaharat sau observă modificări semnificative în greutatea corporală, este important să informeze medicul pentru ajustarea strategiei terapeutice.
Controalele regulate programate nu trebuie amânate, chiar dacă pacientul se simte bine, deoarece colesterolul ridicat este adesea asimptomatic, iar complicațiile pot apărea fără semne de avertizare prealabile. O comunicare proactivă cu echipa medicală asigură un management optim și previne complicațiile pe termen lung.
