Refluxul gastroesofagian (BRGE) este o afecțiune cronică în care acidul gastric se întoarce din stomac în esofag, provocând iritația mucoasei esofagiene. Această condiție afectează milioane de persoane din România și poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții.
Simptomele principale includ arsurile la stomac (senzația de ardere în spatele sternului), regurgitarea acidă, durerea toracică și dificultatea de înghițire. Pacienții pot experimenta și tuse cronică, răgușeală sau senzația de corp străin în gât. Factorii de risc comuni sunt obezitatea, fumatul, consumul excesiv de alcool, sarcina și anumite medicamente.
Gama de medicamente antirefluv disponibile în farmaciile din România include mai multe categorii eficiente:
Modificările de stil de viață sunt esențiale în managementul refluxului. Se recomandă evitarea alimentelor acide, picante, prăjite și a băuturilor carbogazoase. Masa de seară trebuie consumată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare, iar ridicarea capului patului poate reduce simptomele nocturne.
Ulcerul peptic reprezintă o leziune a mucoasei gastrice sau duodenale, clasificându-se în ulcer gastric și ulcer duodenal în funcție de localizare. Bacteria Helicobacter pylori este responsabilă pentru aproximativ 60-90% din cazurile de ulcer duodenal și 60% din ulcerele gastrice, fiind o cauză majoră tratabilă.
Simptomele specifice includ durerea abdominală (care poate fi ameliorată sau agravată de alimente), greața, vărsăturile și senzația de plenitudine. Complicațiile severe pot include hemoragia digestivă, perforația sau stenoza pilorică, necesitând intervenție medicală urgentă.
Tratamentul modern al ulcerului peptic în România se bazează pe scheme terapeutice complexe:
Durata tratamentului variază între 7-14 zile pentru eradicarea bacteriei, urmată de terapie de menținere cu inhibitori de pompă de protoni.
Dispepsia funcțională se manifestă prin diverse simptome care afectează confortul digestiv zilnic. Printre cele mai frecvente simptome se numără senzația de plenitudine postprandială, care apare după masa și poate persista ore întregi. Durerea epigastrică, localizată în partea superioară a abdomenului, este adesea însoțită de balonare și senzația de umflare. Tulburările de motilitate gastrică contribuie la întârzierea golii gastrice și la disconfortul general.
Pentru ameliorarea simptomelor dispeptice, farmaciile din România oferă diverse categorii de medicamente eficiente:
Gestionarea eficientă a dispepsiei implică adaptarea stilului de viață. Programul meselor regulate și controlul mărimii porțiilor sunt esențiale pentru reducerea simptomelor. Tehnicile de relaxare și gestionarea stresului contribuie semnificativ la îmbunătățirea digestiei și la reducerea disconfortului gastric.
Diareea, indiferent de forma sa, necesită o abordare terapeutică adequată pentru prevenirea deshidratării și a complicațiilor. Antidiaroicele precum Loperamida și Racecadotril sunt eficiente în controlul simptomelor acute. Soluțiile de rehidratare orală sunt fundamentale pentru reechilibrarea electroliților și prevenirea deshidratării. Probioticele conținând Lactobacillus și Bifidobacterium joacă un rol crucial în restaurarea florei intestinale normale și în accelerarea procesului de vindecare.
Constipația cronică poate fi tratată eficient prin diverse categorii de laxative disponibile în farmaciile românești:
Factorii dietetici, inclusiv consumul adecvat de lichide și fibre, sunt esențiali pentru menținerea tranzitului intestinal normal.
Sindromul colonului iritabil este o afecțiune cronică care afectează funcționarea intestinului gros, manifestându-se prin simptome variate și recurente. Clasificarea SCI se face în funcție de tipul predominant de simptome: cu predominanța diareei (SCI-D), cu predominanța constipației (SCI-C) sau tipul mixt (SCI-M). Simptomele caracteristice includ crampe abdominale intense, meteorism persistent și modificări ale tranzitului intestinal. Pacienții raportează frecvent disconfort abdominal care se ameliorează după defecație.
Factorii declansatori ai episoadelor de SCI sunt multipli și variază de la persoană la persoană. Stresul psihologic și tensiunea emoțională joacă un rol esențial în declanșarea simptomelor. De asemenea, anumite alimente precum produsele lactate, alimentele bogate în fibre insolubile, cafeaua sau băuturile carbogazoase pot agrava manifestările clinice.
Tratamentul SCI se bazează pe medicamente antispastice care reduc contractilitatea musculaturii netede intestinale. Printre acestea se numără Mebeverina, Trimebutina și Otilonium bromură, care ameliorează crampele abdominale și disconfortul. Modulatorii motilității intestinale ajustează ritmul tranzitului intestinal, în timp ce tratamentele adjuvante pentru anxietate și stres abordează componenta psihosomatică a afecțiunii, contribuind la managementul holistic al simptomelor.
Balonarea abdominală și flatulența rezultă din acumularea excesivă de gaze în tractul gastrointestinal. Aerofagia, procesul de înghițire a aerului în timpul mesei sau al vorbitului rapid, reprezintă o cauză frecventă. Fermentarea alimentelor de către bacteriile intestinale produce gaze suplimentare, în special când consumăm alimente bogate în fibre fermentescibile. Intoleranțele alimentare comune, precum cea la lactoză sau fructoză, pot genera simptome severe de balonare. Tulburările de motilitate intestinală încetinesc eliminarea gazelor, accentuând disconfortul abdominal.
Tratamentul balonării implică mai multe abordări terapeutice complementare:
Prevenirea balonării necesită identificarea și evitarea alimentelor declansatoare prin menținerea unui jurnal alimentar. Tehnicile de masticație lentă și alimentația conștientă reduc aerofagia și îmbunătățesc digestia. Consumul regulat de mese mici și frecvente, evitarea băuturilor carbogazoase și reducerea stresului contribuie semnificativ la minimizarea episoadelor de disconfort abdominal.
